Creștinarea strămoșilor ceangăilor

  

"Eu sunt numai un papă apostolic, el este un apostol adevărat!"
(Papa Silvestru al II-lea despre regele Ștefan cel Sfânt)

Tețcani (județul Neamț) este una din cele mai vechi localități din Moldova. Numele vechi al satului vine de la diminutivul numelui Ștefan în limba slavă - Stețco. Sfântul protector al bisericii din Tețcani a fost Sfântul Ștefan – primul rege creștin al ungurilor. Hramul bisericii era la 20 august, dată la care ungurii din toată lumea cinstesc memoria regelui care i-a creștinat. La începutul secolului XX hramul a fost schimbat în altă zi, iar vechea biserică a fost demolată. Marele dicționar geografic al României din 1898 prezenta astfel satul Tețcani:

"Tețcani, sat în jud. Roman, plasa Moldova, spre sud-vest de satul Mircești, pe șoseaua națională Roman – Fălticeni, așezat pe platoul ce separă bazinul Moldovei de al Siretului. Are o populație, în majoritate unguri, de 251 locuitori; o biserică catolică. Locuitorii unguri țin de parohia catolică Ghirăiești. Se face bâlciu la 20 august. Se numea în vechime Stețicani, după cum se vede din documentul din 1679, aprilie 27, de la Duca-Vodă."




Statuia de la Tețcani a sfântului Ștefan - regele
ungurilor, între sfinții apostoli Petru și Pavel

Statuia sfântului Ștefan rege s-a aflat pe altarul vechii biserici din Tețcani. Astăzi statuia se află pe locul bisericii demolate, după ce a fost scoasă dintr-o magazie, la insistențele unor credincioși.

În județul Bacău, la Pustiana, Arini și Pârgărești erau ridicate biserici cu hramul Sfântul Ștefan rege.

Altarul principal al bisericii din Pustiana îl ilustreaza chiar și în zilele noastre pe Sfântul Ștefan rege în timp ce închină țara Sfintei Fecioare Maria.

În satul Arini, odată cu schimbarea numelui satului din Ungureni în Arini a fost schimbat și patronul bisericii.



Sf. Ștefan rege - Pustiana

Sf. Ștefan rege - Arini  



"Ungurii au fost creștinați de către regele Ștefan, numit apoi, din cauza aceasta, cel Sfânt. După îndemnul papei de la Roma, a făcut el pe supușii săi să primească botezul; drept mulțumită papa, i-a trimis lui Ștefan coroana de rege, în anul 1001." (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu: Istoria Românilor, vol. I. București 1975).






" Ó hol vagy magyarok
Tündöklő csillaga,
Gyászos öltözetbe
Teelőted sírva.

Ó, kertnek kertésze,
István kérál vala,
Árva magyaroknak
Választott királa.

Rólad emlékezünk,
Csordulnak könyveink,
Búal harmatoznak
Szomorú mezeink.

Reménységünk benne,
Vagy és Máriával
Mint magyar nemzetünk
Nagy partónájával"


(Dintre cântecele religioase despre Sfântul Ștefan rege culese în Moldova, acesta apare în diferite variante la Cleja, Vladnic, Somușca, Luizi-Călugăra și Părgărești. Varianta din Cleja, prezentată mai sus, a fost culeasă tocmai de la Hodorog Luța, a cărei fotografie a fost folosită pentru coperta cărții lui Mărtinaș, ediția 1985)