Accentul, cuvintele şi expresiile specifice graiului românesc din Moldova îmbogăţesc limba română, îi dau un pitoresc ce nu ar trebui să dispară. La fel şi dialectul maghiar vorbit în Moldova are o valoare mare, aminteşte de limba maghiară medievală şi transmite valori culturale străvechi. Limba maghiară face parte din familia limbilor fino-ugrice. Este înrudită cu limbile finlandeză, estoniană, laponă şi cu limbile unor popoare din regiunea Uralilor.
La fel ca şi majoritatea ţărilor europene, România a semnat Carta Europeană a limbilor regionale şi minoritare, angajându-se să-şi adapteze "legislaţia şi practica după următoarele obiective şi principii:

• Recunoaşterea limbilor regionale şi minoritare ca o bogăţie culturală;
• Necesitatea unor acţiuni hotărâte de promovare a limbilor regionale şi minoritare, pentru a le salva;
• Încurajarea şi înlesnirea folosirii limbilor regionale şi minoritare scrise şi vorbite în viaţa publică şi în viaţa privată;
• Dezvoltarea relaţiilor culturale dintre grupurile de populaţie care vorbesc variante identice sau asemănătoare ale unei limbi regionale sau minoritare;
• Punerea la dispoziţie de forme şi mijloace adecvate de învăţământ şi de studiu a limbilor regionale şi minoritare la toate nivelele (articolul 7).

Statele semnatare se angajează, printre altele:

• să dispună asigurarea învăţării istoriei şi culturii reprezentate de limba regională sau minoritară;
• să creeze unul sau mai multe organe de control care să urmărească aplicarea măsurilor, precum şi progresele realizate în dezvoltarea învăţământului în limbile regionale şi minoritare, întocmind rapoarte periodice, care vor fi făcute publice. (articolul 8);
• să încurajeze şi să înlesnească difuzarea regulată de programe de radio şi televiziune în limbile regionale şi minoritare, precum şi funcţionarea presei scrise
• în aceste limbi. (articolul 11)".