Un savant finlandez în gazdă la Anton Robu

La 31 octombrie 1906 a ajuns la Săbăoani profesorul Wichmann, un lingvist celebru din Finlanda, ca să studieze limba ungurească vorbită  lângă Roman, pe care o considera foarte veche şi interesantă. Până la 24 martie 1907 a stat în gazdă la Anton Robu şi a scris dicţionarul dialectului maghiar al ceangăilor, cu traducerea pe limba germană. Acest dicţionar ceangăiesc-german, împreună cu gramatica dialectului unguresc din Moldova şi cu folclorul cules la Săbăoani au fost publicate în 1936 în capitala Finlandei, la Helsinki.

Soţia sa, Julia Wichmann, a studiat obiceiurile populare din Săbăoani, despre care a scris mai multe articole, mai ales despre nuntă şi obiceiurile de sărbătoare. Savantul finlandez Yrjo Wichmann a mai lăsat însemnări despre 42 de sate catolice din Moldova, dintre care prezentăm câteva:

"Adjudeni: 400 de gospodării, limba română, printre locuitori nu se găsesc români ortodocşi;

Bârgăoani: locuitorii a circa 300 de gospodării vorbesc ungureşte, ceilalţi sunt români ortodocşi;

Barticeşti: 350 de gospodării, locuitorii vorbesc româneşte: sunt romano-catolici şi se numesc pe ei înşişi "unguri"; printre ei nu se află români ortodocşi;

Băluşeşti: 42 de gospodării de maghiari care vorbesc maghiara; printre locuitori se află şi români ortodocşi;

Bogdanfalva (Valea Seacă): 350 de gospodării, limba vorbită este maghiara;

Buhuşi: 100 de gospodării, locuitorii vorbesc ungureşte şi româneşte; sunt şi români ortodocşi;

Cleja: 250 de gospodării, limba maghiară;

Corhana: 30 de gospodării de unguri, locuitorii vorbesc maghiara şi româna, sunt şi români ortodocşi;

Gherăieşti: 350 de gospodării, limba maghiară;

Hălăuceşti: 500 de gospodării, limba română; locuitorii sunt catolici şi se declară ca fiind „unguri”; sunt şi locuitori români;

Iugani: 300 de gospodării, limba maghiară;

Luizi-Călugăra: 500 de gospodării, limba maghiară;

Nagy-Patak (Valea Mare): 450 de gospodării, limba maghiară;

Pildeşti: 400 de gospodării, limba maghiară;

Ploscuţeni: 600 de gospodării, limba maghiară;

Sascut: 300 de gospodării, limba maghiară;

Sagna: 250 de gospodării, limba maghiară şi română; printre locuitori se află şi români;

Somuşca: 100 de gospodării, limba maghiară;

Teţcani: 28 de gospodării, limba maghiară;

Săbăoani: 1200 de gospodării ungureşti, ai căror locuitori vorbesc maghiara şi româna;

Tămăşeni: 800 de gospodării, limba română;

Văleni: 150 de gospodării, limba maghiară."

(S-au folosit date din: Yrjo Wichmann: Worterbuch des ungarischen csango-dialektes, Helsinki 1936.