Sursa: Hováth Antal: Strămoşii catolicilor din Moldova, Documente istorice, Sf.Gheorghe, 1994.
Originalul în Arhiva Papală din Vatican

Sursa: Horváth Antal: Strămoşii catolicilor din Moldova, Sf. Gheorghe, 1994
Prima ediţie în: Domokos Pál Péter: "Édes Hazámnak akartam szolgálni"

Sursa: Horváth Antal: "Strămoşii catolicilor din Moldova", Sf. Gheorghe, 1994
Originalul latin în Franz Zimmermann, Karl Werner: "Urkundenbuch zur Geschichte der Deutchen in Siebenburgen", vol.I, Sibiu, 1892

Sursa: "Călători străini despre Ţările Române", vol I, Bucureşti
După originalul latin din "Arhivum Fratrum Praedicatorum"

Sursa: "Călători străini despre Tările Române", vol.II, Bucureşti
Originalul în limba latină publicat în: "Documente", Hurmuzachi,vol II.

Sursa: "Călători străini despre Ţările Române", vol. II.
Originalul latin după ediţia din 1587 apărută la Witenberg.

Sursa: "Călători străini despre Ţările Române", vol.II
Originalul în limba italiană publicat în "Documente", Hurmuzachi, vol.IX.

(Traducerea: Ţurlui Bogdan)

Traducerea: Ţurlui Bogdan.

Roman, 30 septembrie 1588
 Relatarea misionarului iezuit Johannes Künig către generalul iezuiţilor, Claudiu Aquaviva

..."În această provincie oamenii sunt de diferite rituri şi religii. În primul loc se situează românii,care au un mare număr de biserici şi mânăstiri, patriarhi, mitropoliţi, episcopi şi preoţi. Urmează armenii, care dispun de biserici separate de ale românilor. În al treilea rând sunt ungurii şi saşii...veniţi din Transilvania vecină...Mai sunt ţiganii. Aceştia nu locuiesc în clădiri, ci în corturi şi pe câmp...datorează principelui sau boierilor un tribut anual şi sunt trataţi ca robi...
Avem greutăţi pentru faptul că nu avem un preot maghiar. Pentru comunicarea cu ungurii ne folosim de călugărul ungur (Gyulai Márton) ca tălmaci la botezuri şi căsătorii, la interpretarea predicilor, dar la sacramentul pocăinţei nu se văd satisfăcuţi (credincioşii) şi nu e de mirare că unii primesc cu suspiciune neţinând pocăinţă"...

Sursa: Horváth Antal: Strămoşii catolicilor din Moldova, Sf. Gheorghe 1994, după Moldvai csángo-magyar okmánytár, Budapesta 2003;
Originalul în Archivum Romanum Societatis Gesu, Fondo Gesuitico.

..."În toată provincia sunt circa 25 de oraşe în care locuiesc unguri şi saşi , la fel ca şi în câteva sate. Sunt mulţi unguri ju(...)*, cu care nu sunt dificultăţi, dar sunt probleme cu preoţii şi parohii, care aici nu se găsesc."
*aici indescifrabil, ar fi judices? juzi?
Sursa: Horáth Antal: "Strămoşii catolicilor din Moldova", Sf. Gheorghe 1994,
Originalul în limba latină în Archivium Romanorum Societatis Gesu, Fondo gesuitico.

Constantinopol, 9 septembrie 1592
Raportul lui Edward Barton, consulul reginei Angliei către trezorierul şef , lordul William Cecil

   "In Bugdania* ther is a remnant of Hussits their orginal of John de Hus, Hungarians, hwo had ther churches and maynteyned ther religon severaly untill five years since, when the Jesuists beinge chased out of Transsilvania, and by means of one Barthelenew Bruty, Italian, then chiefe governor under Peter prince of Moldavia, broght into that province, wher the poore Hussits weare by Bruty put to silance and ther chusces geven to the Jesuists.
Aron present prince of Bugdania, her majestie'’s servant, upon motion made by Mr. Barton in her majestie's name, hath restored the libertye of coustoms to the Hussits and redelivered ther churches to them as formerly they had ther."...
*n.n: numele turcesc pentru Moldova
Sursa: Moldvai csángó-magyar okmánytár, Budapesta 2003
Originalul la British Museum, Londra - Cott., Nero B. XI

..."Domnul Moldovei se arată graţie ajutoarelor primite de la romano-catolici destul de binevoitor faţă de catolicii care locuiesc acolo şi faţă de călugării franciscani care păstrează acolo unele rămăşiţe de catolici"...
..."Moldova are cam 15 oraşe şi multe târguri şi sate locuite în parte de unguri şi saşi, dar mai mult din aceia decât din aceştia, dar şi unii şi alţii sunt la fel de lipsuiţi de carte şi învăţătură religioasă"...
Sursa: "Călători străini despre ţările române",Bucureşti
Originalul în limba italiană: Giovanni Botero: "La relazioni universali" Veneţia,1596

..."În 25 sau 21 de oraşe din Moldova şi Ţara Românească locuiesc romano-catolici de-ai noştri, originari unii din Saxonia şi alţii din Ungaria, în număr de 10.600 de suflete."...

Sursa: „Călători străini despre Ţările române”, Bucureşti
Originalul în limba italiană în A. Mesrobeanu: "Cercetări istorice", Iaşi, vol.IV, 1928.

Iaşi, 20 aprilie 1602
Raportul episcopului Bernardino Quirini către Cinzio Aldobrandini, cardinal şi secretar de stat al Vaticanului

..."Viu să fac cunoscut eminenţei voastre starea păcătoasă şi nenorocită a acestor ţări şi dioceze: Ţara Românească şi Moldova. Eminenţa voastră va şti că din pricina atâtor războaie care au fost şi mai sânt şi astăzi, ele sunt aproape distruse şi cele mai multe dintre bisericile noastre catolice au fost arse de tătari care trec în fiece zi şi pradă, ard şi ucid., fapt pentu care în multe rânduri am fost eu însumi pribeag prin păduri de teama celor mai mari primejdii. (...) Oamenii au sărăcit nespus de mult şi nu au putinţa de a reface bisericile şi nici măcar de a întreţine preoţi, căci bisericile nu au nimic, nici bunuri nemişcătoare, nici alt venit din care să se poată hrăni preotul, şi pentru aceasta nici un preot nu vrea să vină în această ţară."...

Sursa: "Călatori străini despre Ţările române", Bucureşti.
Originalul în limba italiană a fost publicat de B.P.Haşdeu în volumul "Documente"

Roma, vara anului 1623
Raportul misionarului franciscan Andreas Bogoslavici către Sfânta Congregaţie "De propaganda fide"

..."Bacău: Aici este o mânăstire a călugărilor noştri, cu o biserică închinată Sf. Francisc; în acea mânăstire locuieşte episcopul de Bacău, călugăr din ordinul nostru, împreună cu alţi călugări; aici sunt o sută şi mai bine de case de unguri catolici dar case sărace.(...)
În afara oraşului sunt două sate care ţin de sus-numita noastră mânăstire, astăzi prefăcută în întregime în episcopie, cu un număr de 86 de case, tot de unguri catolici.
În acea provincie mai este o localitate cu numele de Trotuş, aşezată la poalele munţilor Transilvaniei; acolo este o biserică de-a noastră şi sunt 70 de case de unguri catolici cu preotul lor. Mai sunt şi alţii, dar puţini, schismatici şi luterani.
În apropierea acestui oraş este un sat de 28 de case de catolici, dar nu au preot (...)
Roman: aici sunt 72 de case de unguri catolici şi au o biserică închinată Sf. Apostol Petru; au şi preot şi vorbesc mai mult româneşte decât altă limbă. Alte 200 case de schismatici,(...) în apropiere sunt patru sate (...) să fie vreo 60 de case de catolici; ceilalţi sunt toţi schismatici.
Suceava. Acolo noi avem două biserici, una închinată Sf. Treimi, care fusese odată a călugărilor dominicani şi alta, Maicii Domnului; acolo sunt 68 de case de unguri şi saşi foarte înstăriţi şi au preot; şi o biserică şi cealaltă sunt bine îngrijite. Ceilalţi sunt schismatici, iar câţiva sunt luterani.
În apropierea acestui oraş sunt două oraşe mari, Piatra şi Siretul, unde sunt 84 de case de unguri şi saşi şi au şi biserică şi preot; alte 200 sunt case de schismatici şi luterani, cu câţiva arieni şi ţigani (...)
Cotnari: aici sunt 260 de case de unguri, saşi şi români catolici, au preot ungur şi german, cu o biserică foarte frumoasă şi întărită. (...) Au şi un învăţător. Mai sunt alte 120 de case de schismatici, cu bisericile şi cu preoţii lor (...)
Iaşi (...) aici avem o biserică închinată Sf. Fecioare şi o casă parohială unde stau doi preoţi şi sunt vreo 84 de case de unguri catolici; la curtea numitului domn se găseşte şi câte un catolic.(...)
Huşi: unde sunt peste 80 de case de unguri şi sunt fără preot din cauza lipsei de slujitori ai bisericii. (...)
Cetatea Albă şi Babadag (...) unde se află câţiva negustori catolici ragusani. (...)
Astfel că în această provincie a Moldovei se găsesc 15 biserici parohiale şi 1010 case de catolici şi 26.630 de suflete ( nota autorului: în Moldvai cs.-m.o. numărul este 2630) cu o mânăstire a ordinului nistru şi un episcop de Bacău, tot călugăr de al nostru."

Sursa: Horváth Antal: "Strămoşii catolicilor din Moldova", Sf. Gheorghe, 1994.
A mai fost publicat şi în "Călători străini despre Ţările române", vol V, Bucureşti.
Originalul în limba italiană se află în Archivio storico della Sacra Congregatione, Roma.

Galaţi, 24 aprilie 1630
Scrisoarea călugărului minorit Paolo Bonnicio, către vicarul patriarhal al Orientului, Giovanni di Frata

..."Să mai ştie sfinţia voastră că în fiecare zi catolicii aceştia ai noştri se fac ortodocşi (...)preoţii (...) dacă nu ştiu limba valahă, adică cea moldovenească, sau cea ungurească, sau cea germană, nu vor putea realiza nimic.(...)"

Sursa: Horváth Antal: "Strămoşii catolicilor din Moldova", Sf. Gheorghe, 1994.
Originalul în limba latină a fost publicat de G. Călinescu în "Diplomatarium Italicum", vol.II, 1930 iar traducerea apare şi în "Călători străini despre Ţările române", Bucureşti.

Roma, 1632
Raportul călugărului Paolo Bonnici către Sfânta Congregaţie de propagandă a credinţei

..."în timpul lui Ştefan ( Alexandru ) cel Bun, voievod al Moldovei, care a domnit în Moldova vreo 40 de ani şi care avea ca soţie o catolică maghiară, au fost înălţate multe biserici pentru catolici de către acel domn (...) la Baia este înmormântată doamna (...)
Ştefăniţă a fost un mare duşman al catolicilor. Îndemnat de episcopii săi şi de preoţii schismatici, a pus să fie botezaţi din nou toţi catolicii care se aflau în ţara Moldovei şi voia să dărâme cu tunurile toate bisericile noastre cum a şi făcut, căci a dat jos toate bolţile bisericilor afară de cele de la Baia, care au rămas mulţumită (mormântului) doamnei, îngropată acolo.
În biserica de la Siret s-a slujit apoi de către schismatici dar în celelalte  (s-a slujit) chiar de către preoţii noştri, care s-au făcut schismatici, şi după moartea acestui Ştefăniţă, unii s-au reîntors la credinţă şi alţii au rămas în schismă, iar alţii în erezie.(...)
Eu nu văd altă cale pentru a readuce pe aceşti oameni la credinţă şi pentru a o păstra decât să fie făcuţi preoţi dintre ei înşişi, pentru ca să stea mereu cu ei, deoarece italienii nu le cunosc limba şi nu o vor putea învăţa bine în mai puţin de trei ani, ba unora le va trebui şi mai multă vreme, şi între timp nu se va face nici un bine, ci dimpotrivă se va împietri şi mai mult sufletul lor şi întotdeauna vor fi în lipsă de preoţi (căci) niciodată nu vor fi destui.
După ce am cutreierat toată ţara Moldovei, mi se pare că Suceava este locul cel mai bun care se poate afla şi mai ferit de năvăliri (fiind acolo o cetate puternică) pentru a întemeia un seminar de 12 tineri atât din Secuime, cât şi din Moldova, care să fie crescuţi sub disciplina unui episcop italian, şi aceştia ar sluji apoi ca preoţi atât în Secuime cât şi în Moldova şi astfel ar fi preoţi destui şi ar lucra pe întrecute. (...) În Ţara Secuilor (...) sunt multe şi mari târguri de catolici şi nu au preoţi (...) şi dacă ar fi destui preoţi, care să ştie limba maghiară şi care să fie destoinici, s-ar converti poate încă şi alţii.(...)
Într-un alt ţinut numit Ciuc şi în altul Giorgiou toţi sunt catolici (...) sunt multe sate fără preoţi.
De fapt există un episcop al Transilvaniei care are reşedinţa lângă prea luminatul cardinal al Ungariei, deoarece nu poate sta în Transilvania de frica principilor (calvini) căci aceştia izgonesc întotdeauna pe episcop (catolic), temându-se ca să nu facă cumva catolicii vreo mişcare împotriva principilor, şi episcopul, ca şef al catolicilor, cu uşurinţă i-ar putea îndruma la o atare acţiune, de aceea ei nu îl vor în ţară"...

Sursa: Hováth Antal : "Strămoşii catolicilor din Moldova", Sf. Gheorghe 1994, după "Călători străini despre Ţările române", vol.V, Bucureşti;
Originalul în limba italiană se află în Archivio storico della Sacra Congregatione, SOCG, Roma, şi a fost publicat şi în "Diplomatarium Italicum" (G. Călinescu), vol. II, 1930.

Iaşi, 4 mai 1636
Raportul misionarului franciscan Benedetto Emanuel Remondi da Milano către Francesco Ingolini, secretarul Congregaţiei "De propaganda fide"

..."Galaţi (...) aici locuiesc 12 familii de unguri catolici (...) uneori vin în acest oraş câţiva negustori catolici ragusani pentru negoţul lor (...) Bârlad (...) 20 de case de unguri catolici. Huşi (...) vreo sută de case de unguri catolici care ţin un preot. Iaşi (...) 65 de case de unguri catolici, francezi, veneţieni şi alţi negustori de la Constantinopol de rit roman... Cotnari... 60 de case de saşi catolici, care ţin un preot şi păstrează în biserică Sf. Împărtăşanie. ...Săbăoani, unde am găsit o biserică de-a noastră clădită din piatră, care însă n-are odăjdii. Aici, socotind împreună şi alţi unguri catolici care locuiesc într-un sat vecin, am găsit vreo 80 de case de unguri de rit roman.(...) Roman(...) Biserica clădită din piatră, şi sunt aici 10 familii de saşi şi unguri catolici, îngrijiţi în nevoile lor sufleteşti de acelaşi preot ungur, care locuieşte cea mai mare parte a anului la Săbăoani.(...)
Bacău (...)două biserici de ritul nostru (...) 40 familii de unguri catolici (...) Stăneşt(...)  o biserică şi câteva familii catolice. Neamţ,(...) o biserică din lemn, 20 familii (...) Baia (...) o mare şi frumoasă biserică de piatră. (...) Sunt aici 38 de case de saşi catolici, (...) Suceava (...) două biserici clădite din piatră. (...)  Acolo sunt opt case de saşi catolici, care continuă să ţină un preot."

Sursa: Horváth Antal : "Strămoşii catolicilor din Moldova", Sf. Gheorghe, 1994, după textul din "Călători străini despre Ţările române", vol. V, Bucureşti;
Originalul în limba latină se află în Archivio storico della Sacra Congregatione, SOCG, Roma, şi a fost publicat de Nicolae Iorga  în "Acte şi fragmente", vol. I.

..."Oraşul Câmpulung. ... în acest oraş (se află) din timpuri străvechi catolici, şi sunt de neamul lor saşi, dar nu mai ştiu graiul săsesc şi vorbesc româneşte; altădată erau mulţi, dar acum nu mai sunt decât 400 în vârstă de a fi împărtăşiţi, şi 100 de copii...În acest oraş catolic mai este încă o biserică, dar i s-au prăbuşit acoperişul şi cupola corului: numai zidurile au rămas întregi. Era închinată Sfintei Elisabeta, regina Ungariei, (fiica regelui Andrei al II-lea al Ungariei, beatificată în 1235), mânăstirea, împreună cu biserica fuseseră ale călugărilor franciscani (...) au venit cei mai bătrâni la mine şi mi-au cerut să-i binecuvântez, zicând: „voiam să ne rugăm ca odată să ieşiţi afară în oraş îmbrăcat în veşminte pontificale ca să poată vedea şi românii pentru că ei ne dispreţuiesc mult zicând că credinţa noastră e necurată şi că legea noastră ar fi mai rea decât toate celelalte'.
(...) Oraşul Argeş (...) şi în acest oraş au fost catolici din acelaşi neam (saşi) şi  încetul cu încetul fiind lipsiţi de preoţi, s-au făcut eretici şi schismatici. (...)Toate aceste oraşe sunt aproape de munţi şi de hotarele Ungariei; şi cum aceştia au venit din acele ţinuturi, de aceea trag uşor într-acolo.
(...)Târgovişte (...) Aici, în acest oraş, se află biserica şi mânăstirea (franciscană) închinată Maicii Domnului, lungă de 20 de paşi şi lată de 10 (...) Se spune că au fost aici călugări franciscani din Ungaria, şi călugări dominicani, şi eu ştiu (de vremea) când stăteau aceia de la custodia Bulgariei, şi acum sunt aici părinţi minoriţi conventuali.
În această localitate sunt aproape o sută de suflete de catolici, care iau împărtăşania şi toţi sunt de la curtea domnului; unii sunt soldaţi, şi alţii negustori; ei sunt de neamuri diferite, poloni, unguri, slavi, sau sârbi şi alţii. (...) Sunt peste 4000 de case de schismatici, ceea ce înseamnă peste 20.000 de suflete de diferite neamuri." (...)
VIZITAREA APOSTOLICĂ A MOLDOVEI - 1641
(...)"În acest oraş (Galaţi) sunt 43 de catolici pentu împărtăşanie şi 8 copii; sunt de origine maghiară, dar puţini din ei mai ştiu ungureşte şi vorbesc româneşte. Au o biserică de lemn. (...) Sunt 100 de familii de români sau moldoveni cu peste 2.600 de suflete, toţi schismatici.
(...)Bârlad (...)  Catolici se găsesc în acest oraş 140 de suflete de împărtăşit şi 20 de copii, maghiari de neam, dar sunt puţini cei care ştiu bine ungureşte (...) Au o biserică de lemn.
(...)Huşi (...)  Sunt 400 de catolici pentru împărtăşit şi 95 de copii; sunt de neam maghiar şi vorbesc la fel ungureşte şi româneşte. Au o biserică de lemn (...) în biserică se cântă în limba ungurească Gloria, Crezul, etc. şi alte cântări religioase, şi cei care cântă sunt mireni. (...)Toţi locuitorii din oraş sunt catolici.(nota traducătorilor: Potrivit cu Bandini ei alcătuiesc majoritatea, dar nu totalitatea acestor orăşeni).
În apropierea acestui oraş, în două sate, se află vreo 12 familii de catolici, de neam maghiar, numărând vreo 70 de suflete, şi bieţii de ei nici n-au preot şi nici nu pot asculta o liturghie. Cu toate acestea sunt atât de tari în credinţa lor catolică, încât nu ascultă niciodată de preoţii schismatici, şi nici nu vor să-şi boteze copiii cu numiţii preoţi, ci aşteaptă totdeauna până vin preoţii catolici. (...)
Mi-a mai spus parohul din Cotnari, un om bătrân şi bun. (...)Este acesta într-adevăr un om bun şi învăţat, cunoscând atât limba latină cât şi pe cea ungurească, nemţească şi românească... Şi astfel l-am lăsat deocamdată în parohia unde l-am găsit, pentru că în adevăr şi enoriaşii (credincioşii) ţin la el, în primul rând, pentru că este de limba lor  şi în al doilea rând după dorinţa lor, pentru că este om bătrân şi de treabă şi deocamdată nu pot găsi altul, fiind ţara lipsită de preoţi.
(...) Ciubârciu, în care se găsesc câţiva catolici de neam maghiar şi poloni robi. (...)
3 octombrie 1641. Iaşi
Catolici pentru împărtăşanie sunt 160 de suflete şi 42 de copii de neam maghiar; au un preot de aceeaşi naţiune şi de asemenea se află acolo şi un misionar. Au o biserică de lemn. (...)
În acest oraş al Iaşului sunt 96 de case ale schismaticilor (...)
Cotnari... Aici sunt 380 de catolici pentru împărtăşanie şi 11 copii, saşi şi unguri de neam şi au o biserică  (...) sfinţită în anul 1619...În acest oraş se mai află o biserică de zid închinată sfântului papă şi martir Urban. (...) În acelaşi oraş mai este o altă biserică de zid  închinată Sfântului Leonard. (...) Sunt 100 de case de români sau moldoveni. (...)
Aceşti catolici îşi păstrează limba lor săsească şi unii dintre ei sunt unguri; dar toţi ştiu limba românească. (...)
Suceava.Sunt 40 de catolici pentru împărtăşanie şi 10 copii, saşi de neam. Moldovenii au 700 de case, ceea ce face peste 3000 de suflete, au 16 biserici.(...) Există 300 de case de armeni, ceea ce înseamnă peste 1600 de suflete. Armenii au cinci biserici, una este destinată episcopului - pentru că şi armenii îşi au episcopul lor în acest oraş.
(...)Baia.(...)  Catolici pentru împărtăşanie sunt 160, copii 80, ca neam sunt saşi dar printre ei se află şi câţiva unguri. Au o biserică mare şi frumoasă, având o lungime de 33 de paşi şi o lăţime de 10 paşi, în afară de capela cea mare, şi este închinată Adormirii Maicii Domnului (...) în mijlocul bisericii este o cristelniţă cu învelitoarea ei de mătase şi sub ea a fost îngropată o doamnă de odinioară a Moldovei, care a fost catolică; ea şi soţul ei au ridicat această biserică, aşa cum se vede în inscripţia de pe zid care sună astfel: ANNO MCCCCX HOC TEMPLUM IN HONOREM B.M.V. DEDICATUM AB ILLMO PRINCIPE ALEXANDRO AEDIFICATUM EST, UNA CUM MONASTERIO MOLDAVIENSI, CUIUS PIAE MEMORIAE CUNIUX MARGARITA, SUB FONTE BAPTISMATIS SEPULTA EST.
(...)Neamţ (...) Sunt 63 de catolici pentru împărtăşanie şi 29 de copii care nu se împărtăşesc încă, ca neam sunt saşi. Au o biserică de lemn, lungă de 18 paşi şi largă de 8 paşi. (...) În acest oraş, Neamţ, a fost din vechime o biserică frumoasă şi mare de zid, dar este ruinată; se cunosc numai zidurile şi urmele unde a fost numita biserică. (...)Sunt 100 de case de români cu 550 de suflete.
(...) Săbăoani (...) Sunt 130 de catolici pentru împărtăşanie şi 29 de copii unguri. Au o biserică mare de zid, lungă de 24 de paşi şi lată de 9 paşi, închinată Naşterii Maicii Domnului,  şi e ca şi părăsită, neavând un preot cumsecade. Această biserică are un paroh, un părinte (franciscan) conventual polon.
(...)Răchiteni, unde sunt 150 de suflete pentru împărtăşanie şi 45 de copii. În sat nu au biserică şi nici măcar cele de trebuinţă pentru slujbă şi sunt de neam unguri.
Agiudeni unde se află 100 de suflete pentru împărtăşanie şi 16 copii şi aceştia sunt unguri de neam.
Tămăşani, unde sunt 50 de suflete pentru împărtăşanie şi 14 copii, de neam sunt unguri. În sat se află o biserică sau capelă, mică, de lemn. (...)
Teţcani, unde sunt 125 de suflete pentru împărtăşanie şi 40 de copii. Sunt unguri de neam.
Leucuşeni, unde sunt 25 de suflete pentru împărtăşanie şi 8 copii, de neam sunt unguri.
Roman. În acest oraş sunt foarte puţini catolici şi anume 25 pentru împărtăşanie şi 6 copii, de neam sunt unguri. (...) Aici sunt 260 de case de români, ceea ce înseamnă mai mult de 1500 de suflete.(...) Armenii au 80 de case cu 450 de suflete. Au o biserică de zid şi au un preot de neamul lor, armean.
Bacău (...) Sunt 400 de catolici pentru împărtăşanie, 120 de copii, de neam sunt unguri. Au un preot de acelaşi neam, învăţat, om cumsecade dar cam singuratic, n-ar ieşi bucuros niciodată din casă, tot timpul studiind Sfânta Scriptură. (...) Există un sat al bisericii care a fost luat de domn şi dat în stăpânirea călugărilor săi.Acest sat al episcopului se numeşte Trebeş, şi sunt acolo vreo 20 de case de catolici.
Nu voi omite de a povesti aici (aşa cum mi-au spus catolicii de la Bacău) că această biserică (din Bacău) a lor n-a fost de la începu t episcopie şi a fost din vechime mânăstire a călugărilor (franciscani) observanţi, ridicată de doamna Margareta, care a fost catolică şi a adus în mânăstitrea sa călugări din Ungaria. Mai trăiesc şi astăzi unii bătrâni care-şi amintesc de vremea când erau mai bine de 10 călugări în acea mânăstire, şi spun: "În vremea noastră se aflau 10 şi mai mulţi călugări franciscani, care purtau sandale de lemn şi atunci mânăstirea era în altă stare." Chiar domnul când vorbea cu mine nu spunea "biserica episcopală", ci "mânăstirea" şi aşa se găseşte şi în actele lor. Şi când se plângea de episcopii din Polonia mi-a spus printre altele: "Nu e bine ca episcopii să ia lucrurile mânăstirii şi să le ducă în Polonia." (...) încetul cu încetul, biserca s-a ruinat şi a sărăcit, iar din mânăstire nu se mai cunoaşte nimic altceva, decât zidurile şi pivniţa. (...) Zidul cimitirului de lângă biserică s.a dărâmat de tot. (...) În jurul Bacăului se află câteva sate de catolici care se găsesc în grija aceluiaşi paroh şi toate sunt aproape.
Primul sat se numeşte Fărăoani; aici se găsesc 250 de suflete de împărtăşit şi peste50 de copii, de neam sunt unguri, au o biserică de lemn, dar n-au nimic pentru oficierea slujbei.
Al doilea sat se cheamă Trebiş în care se află peste o sută de suflete de împărtăşit şi 25 de copii, de neam sunt unguri; n-au biserică şi nici lucrurile de trebuinţă pentru slujbă.
Al treilea sat, la poalele munţilor, se cheamă Solonţ, şi are 70 de suflete de împărtăşit şi 20 de copii, de neam sunt unguri; n-au biserică şi nici lucrurile trebuincioase pentru slujbă.
Al patrulea sat, Lucăceşti în care se găsesc 53 de suflete de împărtăşit şi 10 copii, de neam sunt unguri; au o biserică mică de lemn, dar n-au nimic pentru oficierea slujbei.
Al cincilea sat se numeşte Valea Seacă, aici sunt 42 de suflete de împărtăşit şi 8 copii, de neam sunt unguri, n-au biserică şi nici cele necesare pentru slujba religioasă. (...)
În Bacău se află 130 de case de români, 700 de suflete sau ceva mai multe sau mai puţine. Au o mânăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi două biserici de lemn, de al căror nume n-am întrebat.
Am vizitat târgul Trotuş. (...)  Sunt 94 de catolici pentru împărtăşanie, 28 de copii, de neam sunt unguri. Au o biserică de zid, frumoasă şi înaltă, lungă de 33 de paşi şi lată de 10 paşi (...) a fost ridicată în 1557. În jurul bisericii este un cimitir închis cu gard. (...) În acest oraş sunt 30 de case de români, cu 160 de suflete.
Primul sat de lângă Trotuş este Stăneşti, unde sunt 87 de catolici pentru împărtăşanie şi 19 copii, de neam sunt unguri. Au o biserică mică de lemn. (...) Mai sunt alte trei sate numite unul Borzeşti, altul Măneşti şi al trilea Bahna. În aceste trei sate sunt puţini catolici, cu totul 90 pentru împărtăşanie şi copii 20, de neam sunt unguri. Toate trei satele au o biserică de zid. (...)
Mulţi preoţi care s-au lepădat de credinţă (şi) vin în aceste părţi ale Moldovei, au fost cauza multor scadaluri pentru că dau de libertate, nu au superiori, şi episcopul n-a venit decât o dată în viaţa lui, şi nu ştiu dacă a stat trei luni în dioceza lui şi apoi a plecat. Vicarul său, amintit mai sus (Giacinto Franceschi de Osimo),face după placul şi cheful lui"(...)

Sursa: Horváth Antal: Strămoşii catolicilor din Moldova, Sf. Gheorghe 1994, după textul din "Călători străini despre Ţările române", vol V, Bucureşti.
Originalul se află la Archivio storico della Sacra Congregatione (Visite vol. 21), Roma şi a fost publicat în "Diplomatarium Italicum" (Gh. Vinulescu), vol. IV, 1940.

... "A sosit aici la Iaşi preotul Paulo Bellino (Bellinus Pál), maghiar, om în vârstă de patruzecişi doi de ani, meşter (virtuos) în toate ştiinţele şi bun teolog (...) mi se pare că ar fi bine (şi de cel mai mare folos pentru toţi aceşti bieţi maghiari) să fie făcut misionar, şi să i se dea întreţinerea ca nouă ceilalţi, căci va face mai mult acesta decât noi toţi misionarii, cunoscând limba maghiară, şi în această provincie sunt mai toţi unguri."(...)

Sursa: Horváth Antal: "Strămoşii catolicilor din Moldova", Sf. Gheorghe 1994, după textul din "Călători străini despre Ţările române", vol. VII, Bucureşti.
Originalul se află în Archivio storico delle Sacra Congregatione (SOCG vol.61), Roma şi a mai fost publicat de D.Găzdaru în  Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, Freiburg, 1974.