| Octav
George Lecca: Dicționar istoric, arheologic și geografic
al României, București 1937:
"BAIA (Vechiu: Târgul Moldovei) Sat
în județul Baia, pe Moldova, altă dată oraș cunoscut la 1300
ca așezare săsească. Primul scaun al Moldovei sub Dragoș și
urmașii lui, pe la 1350. Târg întărit; începu să cadă în secolul
XVII. Biserica catolică episcopală, azi în ruine, frumoasă
clădire gotică în care era mormântul (1410) Margaretei doamna."
Nicolae Iorga: Istoria românilor prin călători,
București 1981:
"Ca o veche capitală trebuie să se recunoască Baia. (...)
Orașele noastre, și în Moldova și în Muntenia, au fost întemeiate
exclusiv de străinii din Ardeal sau Galiția (...) În Moldova
erau mai multe orașe, civilizația economică și politică fiind
aici mult mai înaintată, așa că și numărul orașelor întemeiate
de străini a trebuit să fie mult mai mare.
Unul
din cele mai vechi a fost fundat de sași în legătură cu exploatările
de mine care odihnioară formau, fără îndoială, un însemnat
izvor de bogăție: e vorba de Baia (lângă Folticeni), al cărui
nume chiar înseamnă: mină. Anumite nume de localități din
împrejurimile Băii amintesc colonia de sași de dincolo de
munte, cari erau specializați în lucrarea minelor; ba chiar
populația satelor acestora păstrează și astăzi un caracter
deosebit, cu ochii albaștri și poate chiar și cu anume vechi
practice de gospodărie mai bună decât a sătenilor celorlalți.
Am pomenit iarăși și de pecetea cu inscripția latină a orașului
Baia, păstrată până târziu, până în momentul când săpătorii,
cari în cea mai mare parte erau acum țigani, habar nu aveau
de literele chirilice și mai ales de cele latine, pe care
le diformau, dar ei sculptau încă pecetea în mijlocul căreia
este cerbul Sfântului Hubert, cu crucea între coarne. Putem
spune cu siguranță că orașul exista în secolul al XIII-lea,
că e deci mai vechi cu vreo sută de ani chiar decât
domnia Moldovei." |
Sigiliul
orașului medieval
Baia are înscris cu litere gotice
pe latină:
"Sigiliul Moldaviei, orașul
de căpetenie al țării
moldovenești"

Stema
actuală a comunei Baia
|
Constantin
C. Giurescu: Târguri sau orașe și cetăți moldovene:
"Sașii i-au zis, după râu, Stadt Molde, iar în
latinește Civitas Moldaviae. Baia a fost un important
centru meșteșugăresc și comercial. Afacerile erau atât de înfloritoare,
încât unii locuitori din Baia își pot permite să-și trimită
fiii la studii în apus (Praga și Viena). Constatăm, de asemenea,
sladnițe, sau mici fabrici de bere. Prezența unei asemenea sladnițe
nu are nimic surprinzător deoarece berea era băutura tradițională
a sașilor."
|
|
| "Sașii
strămutați aici rămaseră credincioși credinței lor catolice:
în marea biserică a Sfintei Fecioare pe care o apăra un înalt
turn de piatră și o împodobeau cinci altare, o ctitorie a
aceluiași voievod Alexandru, odihni sub baptisteriu catolica
doamnă Margareta, soția sau bunica lui." (Constantin
C . Giurescu, Dinu C. Giurescu: Istoria românilor).
"Anime delli catolici per communione sono 160 delli puti
80, della natione Sassoni, et fra di loro son' alquant' Hungari,
hanno chiesa grande e bella."
Adică: "Suflete de catolici de împărtășit sunt 160, copii
80, de neam german, și printre ei sunt câțiva unguri; au o
biserică mare și frumoasă." (Episcopul Pietro Diodato,
vizitator apostolic în Moldova la 1641 - fragment din Diplomatarium
Italicum, Roma 1939).
|
Biserica
episcopală din Baia,
construită
în 1410

"Nullum in Moldavia par huic templum"
(Codex Bandinus din 1648: "acestă biserică nu are pereche
în Moldova")
|