Octav George Lecca: Dicţionar istoric, arheologic şi geografic al României, Bucureşti 1937:
"BAIA (Vechiu: Târgul Moldovei) Sat în judeţul Baia, pe Moldova, altă dată oraş cunoscut la 1300 ca aşezare săsească. Primul scaun al Moldovei sub Dragoş şi urmaşii lui, pe la 1350. Târg întărit; începu să cadă în secolul XVII. Biserica catolică episcopală, azi în ruine, frumoasă clădire gotică în care era mormântul (1410) Margaretei doamna."
Nicolae Iorga: Istoria românilor prin călători, Bucureşti 1981:
"Ca o veche capitală trebuie să se recunoască Baia. (...) Oraşele noastre, şi în Moldova şi în Muntenia, au fost întemeiate exclusiv de străinii din Ardeal sau Galiţia (...) În Moldova erau mai multe oraşe, civilizaţia economică şi politică fiind aici mult mai înaintată, aşa că şi numărul oraşelor întemeiate de străini a trebuit să fie mult mai mare.

Unul din cele mai vechi a fost fundat de saşi în legătură cu exploatările de mine care odihnioară formau, fără îndoială, un însemnat izvor de bogăţie: e vorba de Baia (lângă Folticeni), al cărui nume chiar înseamnă: mină. Anumite nume de localităţi din împrejurimile Băii amintesc colonia de saşi de dincolo de munte, cari erau specializaţi în lucrarea minelor; ba chiar populaţia satelor acestora păstrează şi astăzi un caracter deosebit, cu ochii albaştri şi poate chiar şi cu anume vechi practice de gospodărie mai bună decât a sătenilor celorlalţi. Am pomenit iarăşi şi de pecetea cu inscripţia latină a oraşului Baia, păstrată până târziu, până în momentul când săpătorii, cari în cea mai mare parte erau acum ţigani, habar nu aveau de literele chirilice şi mai ales de cele latine, pe care le diformau, dar ei sculptau încă pecetea în mijlocul căreia este cerbul Sfântului Hubert, cu crucea între coarne. Putem spune cu siguranţă că oraşul exista în secolul al XIII-lea, că e deci mai vechi cu vreo sută  de ani chiar decât domnia Moldovei."

Sigiliul oraşului medieval
Baia are înscris cu litere gotice
pe latină:
"Sigiliul Moldaviei, oraşul
de căpetenie al ţării
moldoveneşti"

Stema actuală a comunei Baia

"Saşii strămutaţi aici rămaseră credincioşi credinţei lor catolice: în marea biserică a Sfintei Fecioare pe care o apăra un înalt turn de piatră şi o împodobeau cinci altare, o ctitorie a aceluiaşi voievod Alexandru, odihni sub baptisteriu catolica doamnă Margareta, soţia sau bunica lui." (Constantin C . Giurescu, Dinu C. Giurescu: Istoria românilor).

"Anime delli catolici per communione sono 160 delli puti 80, della natione Sassoni, et fra di loro son' alquant' Hungari, hanno chiesa grande e bella."
Adică: "Suflete de catolici de împărtăşit sunt 160, copii 80, de neam german, şi printre ei sunt câţiva unguri; au o biserică mare şi frumoasă." (Episcopul Pietro Diodato, vizitator apostolic în Moldova la 1641 - fragment din Diplomatarium Italicum, Roma 1939).