Putem înţelege gestul preoţilor, care în acele vremuri grele au vrut binele credincioşilor. Ei se simţeau obligaţi să se adreseze astfel dictatorului Antonescu: "Domnule General, sunteţi alesul Providenţei, pentru restaurarea Patriei. La clădirea ei noi Vă stăm la dispoziţie, la ordine, nu ca nişte cărămizi de lut, ci ca lespezi de granit, gata cu sufletul şi cu tot ce avem şi suntem, a Vă urma. Noi Vă putem asigura cu jurământ solemn că: conduşi de Păstorul nostru P. S. S. Episcopul de Iaşi, Mihai Robu, linia noastră de conduită este: naţionalismul cel mai curat şi integral. Cu asemenea sentimente depunem înaintea Domniei Voastre cel mai respectuos devotament, pe care noi aci subscrişi îl nutrim faţă de Conducătorul Providenţial al Patriei." (Extras din scrisoarea preoţilor, redactată de Iosif Petru Pal în 1941). Dacă în anii 1940 această atitudine putea fi în folosul comunităţii, astăzi ea nu-şi mai are rostul. 

Conform teoriei create de Iosif Petru Pal, cu prilejul despărţirii bisericilor ortodoxă şi romano-catolică (1054), o parte din românii din Moldova ar fi rămas fideli bisericii romano-catolice, ei fiind apoi maghiarizaţi de biserica catolică maghiară chiar în Moldova.(!) O altă "descoperire" a sa este că "numărul Românilor catolici a sporit la 1352, fiindcă oamenii coborâţi din Maramureş cu Dragoş erau catolici de rit latin". Nici un istoric adevărat nu putea accepta astfel de idei, de aceea s-a încercat mai târziu să se demonstreze altfel "originea românească" a ceangăilor, prin teoria lui Dumitru Mărtinaş. El a schimbat ipoteza lui Iosif Pal, afirmând că strămoşii ceangăilor erau români ortodocşi din Transilvania, care au fost siliţi să treacă la religia catolică. Astfel, după ce au fost "parţial maghiarizaţi" în Transilvania, s-ar fi refugiat în Moldova în jurul anului 1700, ca să scape de opresiunea maghiară. Această nouă teorie a originii româneşti a fost lansată de regimul Ceauşescu în 1985, când la intervenţia secţiei de propagandă a partidului comunist a apărut cartea lui Dumitru Mărtinaş. "Graiul lor specific transilvănean reprezintă dovada peremptorie a originii lor româneşti" scrie autorul. Prin "grai transilvănean" el înţelege în primul rând vorbirea limbii române cu s în loc de ş. "Cu străinii vorbesc în grai moldovenesc, iar acasă, în familie, vorbesc graiul lor specific transilvănean." El susţine astfel că ceangăii vorbesc în familie dialectul transilvănean al limbii române şi în afara familiei vorbesc dialectul moldovenesc al limbii române.

Cine e pe coperta cărţii lui Mărtinaş? Au pus fotografia lui Hodorog Luţa din Cleja, care şi-a afirmat cu tărie identitatea maghiară până la moartea ei, în 1990. Ea a participat cu regularitate la mişcarea pentru păstrarea tradiţiilor populare, organizată de intelectualii maghiari din Ardeal în perioada anilor 1970. A apărut de mai multe ori la emisiunea în limba maghiară a TVR unde a prezentat cântece, poveşti, balade în limba maghiară. După obiceiul strămoşesc, în fiecare an de Rusalii Luţa néni mergea în pelerinaj la Şumuleu Ciuc împreună cu alţi săteni. Calvarul ei a început după aceste apariţii publice, casa ei a fost percheziţionată de mai multe ori, cărţile ei în limba maghiară au fost confiscate, a fost jignită şi pălmuită de oamenii lui Ceauşescu.