 |
 |
 |
 |
 |
|
 |
 |
 |
| |
Raportul
despre ceangăi prezentat Consiliului Europei
|
|
|



Discuri
cu folclor în
limba maghiară
din Moldova |
II.
Cine sunt ceangăii
Ceangăii
sunt una din cele mai enigmatice minorități din Europa. Nu
există un consens despre originea lor, data la care s-au stabilit
în Moldova ori numărul lor actual. Chiar și originea cuvântului
ceangău este controversată. Singura trăsătură nedisputată
este puternica credință romano-catolică a ceangăilor.
Ei trăiesc de-a lungul versantului răsăritean al Carpaților,
în sate din împrejurimile orașului Bacău (grupul de sud) și
Roman (grupul de nord), de-a lungul râurilor Siret, Bistrița,
Trotuș și Tazlău, unde ei păstrează metodele agricole, credințe
și mitologie tradițional europene, ca și cel mai vechi dialect
al limbii maghiare.
Numărul lor, depinzând de definiția dată, variază între 260.000
(cifră care corespunde în mare populației catolice din zonă),
chiar dacă peste două treimi nu sunt în măsură să vorbească
limba, până la câteva zeci de mii (pe baza faptului, că la
ultimul recensământ oficial mai puțin de 3.000 de persoane
s-au declarat a fi ceangăi).
Ceangăii
constituie unul din cele mai bune exemple ale efectelor benefice
ale diversității culturale europene. Grupul acesta a trăit
timp de secole în mijlocul unei zone cu o majoritate românească,
într-o izolare mai mult sau mai puțin pronunțată de zonele
unde se vorbea limba maghiară. Cântecele populare și baladele
lor prezintă în principal elemente maghiare, dar și numeroase
elemente românești. |
Este
un lucru bine cunoscut faptul, că multe balade europene trec
barierele politice și etnice. Una din ultimele fortărețe ale
acestei culturi europene comu-ne a baladelor este comunitatea
ceangăilor, al cărei studiu, protecție și conservare devine
astfel o sarcină foarte importantă atât pentru Ungaria și
România, cât și pentru Europa.
Azi această cultură este pe cale de a se stinge. Din cifra
maximă de 260.000 de catolici, doar 60.000-70.000 vorbesc
dialectul ceangăiesc. Asistență la nivel european este necesară
pentru a salva cultura lor.
|

Nistor
Ilona, o reprezentantă
a cântecului ceangăiesc,
în vizită la doamna deputat
Tytti Isohookana Asunmaa
(Finlanda)
|

(Foto: Ádám Gyula) |
|
Pentru
secole de-a rândul, identitatea ceangăilor s-a bazat pe religia
romano-catolică și limba maghiară vorbită în familie. Acest
lucru, împreună cu stilul de viață și viziunea arhaică asupra
lumii pot servi drept explicație pentru legăturile foarte puternice
cu religia catolică. Nu este neobișnuit pentru ceangăi, ca la
întrebarea de ce naționalitate ești?, să răspundă sunt catolic.
În pofida acestui fapt, influența românilor care îi înconjoară
se resimte chiar în practicarea religiei.
Viața lor religioasă a păstrat numeroase elemente din evul mediu.
Cercul credințelor lor este foarte bogat, cu multe trăsături
arhaice.
Conștiința etnică a ceangăilor este mult mai slabă decât cea
a celorlaltor grupuri etnice vorbitoare de maghiară. Acest lucru
poate avea mai multe cauze. Poate reflecta slaba dezvoltare
a conceptului de națiune printre coloniștii din evul mediu,
ori faptul că așezările lor sunt dispersate, dar un factor important
a fost politica de asimilare conștientă, practicatăde-a lungul
secolelor de către societatea care i-a înconjurat, și în special
de biserica catolică. |

(Foto:
Ádám Gyula)
|
|
 |
|