Raportul despre ceangăi prezentat Consiliului Europei

 

I. Introducere

II. Cine sunt ceangăii?

III. Fundal istoric

IV. Limba ceangăilor

V. Folclor și artă populară ornamentală

VI. Aspectul religios

VII. Educație, Recomandarea Consiliului Europei

Discuri cu folclor în
limba maghiară
din Moldova

II. Cine sunt ceangăii

Ceangăii sunt una din cele mai enigmatice minorități din Europa. Nu există un consens despre originea lor, data la care s-au stabilit în Moldova ori numărul lor actual. Chiar și originea cuvântului ceangău este controversată. Singura trăsătură nedisputată este puternica credință romano-catolică a ceangăilor.
Ei trăiesc de-a lungul versantului răsăritean al Carpaților, în sate din împrejurimile orașului Bacău (grupul de sud) și Roman (grupul de nord), de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tazlău, unde ei păstrează metodele agricole, credințe și mitologie tradițional europene, ca și cel mai vechi dialect al limbii maghiare.
Numărul lor, depinzând de definiția dată, variază între 260.000 (cifră care corespunde în mare populației catolice din zonă), chiar dacă peste două treimi nu sunt în măsură să vorbească limba, până la câteva zeci de mii (pe baza faptului, că la ultimul recensământ oficial mai puțin de 3.000 de persoane s-au declarat a fi ceangăi).

Ceangăii constituie unul din cele mai bune exemple ale efectelor benefice ale diversității culturale europene. Grupul acesta a trăit timp de secole în mijlocul unei zone cu o majoritate românească, într-o izolare mai mult sau mai puțin pronunțată de zonele unde se vorbea limba maghiară. Cântecele populare și baladele lor prezintă în principal elemente maghiare, dar și numeroase elemente românești.

Este un lucru bine cunoscut faptul, că multe balade europene trec barierele politice și etnice. Una din ultimele fortărețe ale acestei culturi europene comu-ne a baladelor este comunitatea ceangăilor, al cărei studiu, protecție și conservare devine astfel o sarcină foarte importantă atât pentru Ungaria și România, cât și pentru Europa.

Azi această cultură este pe cale de a se stinge. Din cifra maximă de 260.000 de catolici, doar 60.000-70.000 vorbesc dialectul ceangăiesc. Asistență la nivel european este necesară pentru a salva cultura lor.

Nistor Ilona, o reprezentantă
a cântecului ceangăiesc,
în vizită la doamna deputat
Tytti Isohookana Asunmaa
(Finlanda)


(Foto: Ádám Gyula)
 
Pentru secole de-a rândul, identitatea ceangăilor s-a bazat pe religia romano-catolică și limba maghiară vorbită în familie. Acest lucru, împreună cu stilul de viață și viziunea arhaică asupra lumii pot servi drept explicație pentru legăturile foarte puternice cu religia catolică. Nu este neobișnuit pentru ceangăi, ca la întrebarea de ce naționalitate ești?, să răspundă sunt catolic. În pofida acestui fapt, influența românilor care îi înconjoară se resimte chiar în practicarea religiei.

Viața lor religioasă a păstrat numeroase elemente din evul mediu. Cercul credințelor lor este foarte bogat, cu multe trăsături arhaice.

Conștiința etnică a ceangăilor este mult mai slabă decât cea a celorlaltor grupuri etnice vorbitoare de maghiară. Acest lucru poate avea mai multe cauze. Poate reflecta slaba dezvoltare a conceptului de națiune printre coloniștii din evul mediu, ori faptul că așezările lor sunt dispersate, dar un factor important a fost politica de asimilare conștientă, practicatăde-a lungul secolelor de către societatea care i-a înconjurat, și în special de biserica catolică.

(Foto: Ádám Gyula)