Orele de limbă maternă maghiară în anul şcolar 2005-2006

În 12 sate din judeţul Bacău, părinţii au înscris 665 de copii la orele de limbă maghiară din şcoli (3 ore pe săptămână), iar cursurile extraşcolare de limba maghiara, cu programe culturale, sunt frecventate de mai mult de 1000 de copii. Filologii şi etnologii estimează că numărul copiilor care au dobândit în familie cunoştinţe de limbă maghiară (vorbesc sau înteleg ungureşte) este în prezent în jur de 9500 în judeţul Bacău.
Anul acesta aprobarea inspectoratului şcolar judeţean Bacău pentru orele de limbă maternă maghiara a venit numai pe data de 20 septembrie, dupa începerea anului şcolar. Cotidianul "Háromszék" care apare la Sfântu Gheorghe semnalează că la Gioseni învăţătoarea i-a ameninţat pe copiii încrişi la orele de maghiara cu tunsul părului iar în alt sat directorul şcolii a ameninţat-o pe ingrijitoarea şcolii cu pierderea slujbei dacş solicită pentru cei doi copii ai săi ore de limba maghiară. Un primar l-a dojenit pe un sătean care i s-a adresat pentru o adeverinţa, amintindu-i că este unul dintre aceia care a solicitat pentru copiii lui ore de limba maghiară.

Scurt istoric al predării scrisului şi cititului în limba maternă după 1989.

După schimbarea de regim din 1989, mulţi ceangăi au sperat că vor putea să-şi cultive limba şi tradiţiile specifice în libertate.
Primele încercări au fost înăbuşite cu severitate maxima. În 1991, profesorul Mihai Perca din Săbăoani a organizat cursuri de scriere şi citire pe ungureşte în satul său natal, unde lucra ca profesor. Aceasta iniţiativă a fost bine primita în sat, cursurile erau frecventate cu regularitate de mai mulţi tineri. Profesorul şi familia sa au fost ameninţaţi, inspectoratul scolar a lansat o ancheta de pedepsire, "presa" locală a lansat o campanie de discreditare a cursurilor şi a profesorului, iar tinerii care au urmat cursurile au fost sancţionaţi cu nereuşita la examenele de bacalaureat.
În judeţul Bacău, deşi sporadic la început, eforturile de cultivare a limbii materne au continuat, cu sprijinul Asociaţiei ceangailor iar dupa 2000 s-au organizat mai intens, sub forma cursurilor ţinute în case particulare cu copiii ai căror parinţi au cerut. Cursuri de limba maghiară şi activităţi culturale se desfaşoară şi la Fundatia Siret-Cleja, înfiinţată de Duma Istvan Andras din satul Cleja. În presa locala au aparut şi apar periodic articole ostile acestor activităţi. În anii 2002 şi 2003, inspectoratul şcolar a deschis proces împotriva Asociaţiei ceangailor sub pretextul că nu ar avea voie să organizeze cursuri extraşcolare. Atât procesul, cât şi recursul au fost pierdute de inspectorat.
În 2001 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat cu unanimitate Recomandarea 1521 care cere României, în 10 domenii precise, să protejeze limba şi cultura ceangăilor, pe care Consiliul Europei le considera o valoare atât pentru România, cât şi pentru Europa.
Reacţia autorităţilor a început să fie mai tolerantă, iar din 2002 au fost aprobate cele trei ore de limba maghiara în şcoli pentru copiii ai caror părinţi au cerut, la început numai la Cleja şi Pustiana. Se constată încă o dată că şi în această problema a fost necesara intervenţia forurilor internaţionale pentru a îndrepta situaţia către normalitate. Cu toate acestea, cererile parinţilor de înscriere a copiilor la orele de limba maghiară erau acceptate de inspectoratul şcolar Bacău numai dacă erau întocmite şi semnate la notarul public.
În ianuarie 2002, în urma investigaţiilor, Liga Pro Europa şi APADOR-Comitetul Helsinki Romania au prezentat Raportul despre situaţia ceangăilor maghiari din Moldova prin care au semnalat hărţuirea ceangailor care îşi afirmă identitatea maghiară, manifestandu-şi ingrijorarea deosebită pentru presiunile exercitate asupra copiilor supuşi unui tratament care poate fi traumatic. Raportul a cerut oprirea asimilării premeditate a ceangăilor maghiari şi respectarea statului de drept.

În Moldova nu se poate.

În judeţul Bacău, Pustiana este unul din satele unde majoritatea locuitorilor ştiu ungureşte, inclusiv tinerii. Din Pustiana etnografii au cules în decursul timpului rugăciuni arhaice şi multe cântece religioase vechi. Biserica din sat are hramul Sfântul Ştefan regele Ungariei. Bătrânii îşi amintesc că până la mijlocul secolului XX în biserică răsunau rugaciunile şi cantecele ungureşti ale sătenilor. După 1989, din satele Pustiana, Lespezi şi Cleja au fost adresate Episcopiei de Iasi cereri ca în aceste sate să se celebreze slujbe religioase atât in limba română, cât şi slujbe religioase în limba maghiară. Cele mai insistente solicitari au fost cele din Pustiana, unde un grup de 200 de săteni au cerut acest lucru de mai multe ori în ultimii 15 ani, inclusiv cu ocazia sinodului diecezan din 2004. Reprezentarea acestor cereri a fost asumata în ultimii ani de Asociatia Sfântul Ştefan din Pustiana, condusa de etnografa Nistor Tinca, originara din sat. Aceasta asociaţie reuneşte săteni din Pustiana şi se ocupa de cultivarea şi promovarea tradiţiilor culturale foarte bogate din sat, şi este cunoscută în judeţul Bacău, în Ardeal şi în Ungaria.
Cu ocazia primirii delegaţiei asociaţiei de câtre nunţiul papal de la Bucureşti în 2004, Excelenţa Sa şi-a exprimat înţelegerea faţa de cererea sătenilor din Pustiana şi a expus aceasta problema Episcopiei de Iaşi. Deoarece până în prezent nu s-au obţinut rezultate pozitive, Asociaţia Sfântul Ştefan a ridicat aceasta problema la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii din Bucureşti.

În cadrul informării făcute de Consiliu, a fost solicitat punctual de vedere al Episcopiei de Iaşi, care a comunicat că "celebrarea cultului divin în Dieceza de Iaşi se desfasoara oficial, comun pentru toţi in limba română, cu respectarea dupa caz a unei alte limbi de circulaţie publică în anumite momente speciale". Colegiul Director al Cosiliului a revenit la Episcopia Romano-Catolică Iaşi pentru a solicita lămuriri referitoare la urmatoarele aspecte: dacă preoţii din Pustiana vorbesc limba maghiară, dacă există un numar minim de enoriaşi necesar pentru a se solicita oficierea slujbei religioase în limba maghiară, care sunt limbile de circulaţie publică în care se oficiază serviciul religios şi dacă în cadrul Episcopiei Romano-Catolice Iaşi se oficiază slujbe religioase în limba poloneză. Episcopia nu a raspuns Colegiului Director.
Cosiliul a solicitat primariei Pustiana datele ultimului recensamant cu privire la minorităţi dar primaria nu a răspuns.

Cosiliul a solicitat să se precizeze care sunt limbile în care se oficiaza slujbele religioase în cadrul Episcopiilor Iaşi, Alba-Iulia, Bucureşti, Satu-Mare, Oradea şi Timisoara şi daca este necesar un numar minim de enoriaşi pentru oficierea slujbei într-o anumită limbă şi care este temeiul canonic pentru stabilirea limbilor în care se oficiaza slujbele religioase.
Arhiepiscopia Romano-Catolica Alba-Iulia a raspuns că se oficiaza slujbe în limbile română, maghiară şi germană, dupa cerere, fără criteriul numarului minim de credincioşi.
Episcopia romano-Catolica Timişoara a raspuns că serviciile religioase se celebreaza in limbile maghiară, germană, română, bulgară, croată, slovacă, ceha, italiană, în funcţie de solicitarile credincioşilor şi de componenţa comunităţii respective. Exista multe comunităţi, unde pe lângă o limba de baza a majorităţii se folosesc alte două sau chiar trei limbi ale altor minorităţi.
Arhiepiscopia Romano-Catolica Bucureşti a răspuns câ slujbele religioase sunt oficiate în limbile română, latină, germană, italiană, spaniolă, franceză, engleză, poloneză, maghiară, arabă, indiferent de numarul enoriaşilor.
Episcopia Romano-Catolica Satu-Mare a răspuns că oficiază slujbele religioase în limbile maghiară, română şi germană.
Episcopia Romano-Catolica Oradea a raspuns câ slujbele religioase se pot oficia în orice limbă, iar pe teritoriul său se folosesc limbile latină, maghiară, română, slovacă, germană, italiană. Numarul minim de enoriasi pentru oficierea slujbei este de 1 persoana.
Prezentăm cateva extrase din hotărârea nr. 278/27.10.2005 a Consiliului: "Colegiul Director, examinând conţinutul petiâiei, actele ataşate la dosar şi legislaţia în vigoare constată că prin refuzul oficierii ceremoniilor religioase în limba materna se aplică un tratament diferenţiat şi se restrânge dreptul la manifestarea religioasă a persoanelor apartinând minoritaţilor naţionale, deci inclusiv la libertatea de religie. Efectul creat este acela de a impiedica minorităţile să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, religia şi limba.

Colegiul constată că, Canoanele cultului romano-catolic (Codul de Drept Canonic la art..2 Can. 383 şi Cartea celui de-al treilea Sinod Diecezan la Capitolul-Pastoraţii în limba maternî) promoveaza principiul utilizării limbii materne în serviciile pastorale. Ca urmare, din punct de vedere canonic nu exista un impediment de a utiliza limba materna în celebrarea serviciului religios, aceasta decizie ramânănd la arbitrariul episcopului sau dupa caz a preotului.
Colegiul considera că în speţa de faţă nu sunt incidente prevederile privind autonomia cultelor, deoarece aceste prevederi nu pot limita dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a-şi păstra identitatea naţională, care include şi limba materna şi religia. Or, aplicarea arbitrară a prevederilor canonice poate avea în timp efecte de asimilare.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul prevederilor din Hotararea Guvernului 1194/2001, colegiul director hotărăşte ca prin refuzul oficierii ceremoniilor religioase în limba maternă se aplică un tratament diferenţiat şi se restrange dreptul la manifestarea religioasa a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, deci inclusiv la libertatea de religie"

DR. ATZEL ENDRE (1936 -2005)

Un prieten adevarat al ceangăilor a plecat dintre noi.
Dr. Atzel Endre, Bandi bacsi, cum era cunoscut de cei care l-au iubit şi respectat, a murit tragic la 7 decembrie 2005, la varsta de 68 de ani.

Provenit dintr-o veche şi renumită familie nobiliară şi înfruntând de mic greutăţile vieţii, a fost călăuzit în viaţă de omenie şi de înaltele valori morale. La 19 ani, pentru participarea la revoluţia din 1956, a fost condamnat la 14 ani de inchisoare, din care 6 ani i-a petrecut într-un regim extrem de sever. Supravieţuitorilor le-a rămas în amintire curajul şi spiritul său de sacrificiu. Fără să astepte răsplată sau recunoştintă, în timpul comunismului a ajutat şi ingrijit bătrâni, a adăpostit şi ajutat refugiaţi unguri, români şi germani proveniţi din ţările vecine Ungariei.

După 1990, ca membru al Ordinului Cavalerilor de Malta, al Ordinului Cavalerilor Ioaniţi, în conducerea unor prestigioase organizaţii religioase şi laice, a fost o garanţie de competenţă şi seriozitate. Eforturile sale s-au îndreptat mai ales către bătrâni, bolnavi şi sinistraţi. Organiza pelerinaje la Lourdes, transporta personal cărţi si instalaţii medicale, medicamente şi îmbracaminte în Moldova, în Ardeal şi în Ucraina. Pentru inima lui, ajutorarea ceangăilor era o prioritate, lor le-a dedicat cea mai mare parte a eforturilor sale. El a organizat în 1992 pelerinajul celor 1000 de ceangai cu ocazia vizitei papei în Ungaria.Operele sale de binefacere pentru ceangăi sant atât de multe încât sant greu de insirat. Am putea să amintim gestul sau de a pune la dispoziţie oricând casa lui, timpul lui şi puterea lui ceangăilor care aveau nevoie. Fără să aştepte laude, recunoaştere publică sau alte avantaje, a ajutat pe ceangăi fără nici un alt interes decăt interesul ceangăilor.

"Un adevarat nobil şi un adevarat slujitor", astfel a fost sintetizat exemplul oferit de Dr. Atzel Endre, în articolul doamnei Gergely din ziarul Szabadsag la 17 decembrie 2005.
Să se odihnească în pace.

Premiul Julianus pentru profesorul Perca

În ultimii 13 ani fundaţia Julianus din Miercurea Ciuc decernează premiul Julianus acelor personalităţi culturale şi politice care s-au remarcat în apârarea drepturilor şi identităţii maghiarimii aflate în minoritate. Zeci de oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile şi oameni politici din Ungaria, Statele Unite, Romania, Slovacia, Germania, Suedia şi din alte ţări europene au primit premiul Julianus, al cărui nume provine de la acel călugar care, în secolul al XIII-lea, a plecat din Ungaria către vechea patrie a ungurilor, ca să-i regăsească pe cei rămaşi acolo şi ca să-i ajute. În 2005, premiul Julianus a fost înmânat istoricului literar Nemeskurty Istvan, vicarului pensionar al Episcopiei de Alba-Iulia Lesyan Ferenc, renumitului arhitect Makovecz Imre, domnului Kasza Jozsef liderul politic al maghiarilor din Voivodina (Serbia), scriitorului maghiar din Slovacia Mezes Rudolf şi profesorului de istorie Percă Mihai din Săbăoani, judeţul Neamt.

Cu ocazia înmănârii festive a premiului la biserica din Sumuleu Ciuc, s-a subliniat curajul domnului profesor Percă de a-şi asuma condiţia de maghiar în orice imprejurări şi în ciuda persecuţiilor, a încercărilor de discreditare şi a ameninţărilor. Munca sa de cercetare a istoriei satului şi a istoriei ceangăilor în general, activitatea de colecţionare, conservare şi cercetare etnografică este cunoscută şi apreciată. Toate acestea nu-l împiedică să aibă relaţii prieteneşti, foarte bune, cu românii, chiar dacă el işi afirmă deschis originea şi naţionalitatea maghiară.

Cu modestia care îl caracterizeaza, domnul profesor Percă a spus că dedica acest premiu celui mai izolat grup al maghiarimii care, timp de 800 de ani şi-a pastrat limba si credinţa moştenite.
( T. B. )

Balul ceangăiesc - Budapesta, 2006

La fel ca şi în ultimii ani, pe 18 februarie 2006 marea sală Petőfi din Budapesta devine neîncăpătoare pentru publicul numeros care doreşte să participe la balul ceangăiesc. Organizată de Fundatia Pro Minoritate ăi de Asociaţia culturala ceangaiască Moldvahon, aceasta mare sărbătoare a culturii ceangăiesti este patronata de preşedintele Republicii Ungare. Sunt invitate personalităţi ale vieţii culturale, muzicieni şi grupuri folclorice din România şi din Ungaria. Din program: lecţii de dans pentru copii şi pentru adulţi, expoziţii, spectacol folcloric şi dans ceangăiesc până în zori.